duminică, 4 aprilie 2010

Sub vuietul unei priviri.

Un trecut,un prezent,viitorul.Timpul nu ar trebui sa conteze.Mai bine nu am stii nimic despre el.E atat de dureros,cand te uiti inapoi si ti-ai dori sa te intorci,sa schimbi ceva! As vrea sa schimb ziua aia.Nu imi trebuia privirea ta,nu imi trebuia remiza.Acum vreau sa castig,vreau sa te las in urma cu broboane de venin pe langa gura,buzele tale negre de indiferenta.Sper sa-ti inghiti limba ! 

Dar ce vorbesc eu ?Defapt eu pierd.Defapt niciodata nu a fost remiza.Mereu ai castigat,mereu am ratat punctul principal,nu l-am inteles.Iar tu il cunosteai atat de bine.Si mereu venea maine."Maine am sa ma schimb",imi ziceam.Dar niciodata nu ma schimbam.Ziua era prea mica,mintea prea ingusta iar simbolul ce ti-l purtai atarnat de chip,stagna si el.De ce oare sa ma schimb ?

Asculta riff-ul.Sa-ti intre bine in cap.E strigatul meu,capitulez! Poti sa iei tot,deja ai luat tot...Imi place atat de mult cand nu ma bagi in seama.

Iti spun,cu toata seriozitatea,adio albastru! Poate maine...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu