marți, 19 octombrie 2010

Si cand voi reinvia...

O voi face cu o singura scuza fata de moarte,si aceea sa indeplinesc pentru tine orice...sa te vad pe tine fericita,sa te vad pe tine radiind,asa cum o fac eu de fiecare data cand te vad,te aud...Lasa-mi te rog dorinta sa te insufleteasca macar pana vei alege usa dupa care nu te voi mai vedea.Si pe care o voi deschide mai rar,si probabil si bucuria de a o sparge va fi infinit mai mare.Dar a noastra mascarada nu va inceta.Caci vuietul asta ce ma curpinde,ma patrunde dintr-un capat intr-altul si-mi aprinde atatea luminite care imi dau culoare,incat parca luna paleste,ea nu mai conteaza.Nici stelele,nici nimic !

Si cand voi reinvia voi nimici pana la ultima umbra ce te va rani,pana la ultimul ochi ce te va obliga sa-l suporti.Toti se vor asterne cu tot ce inseamna sange din tot ce insemn eu,chit ca eu nu voi mai fi eu...chit ca mainile si teasta mea vor fi patate ,chit ca lumea ce ne va desparti va fi mai mare atunci...Dar crede-ma,nu vreau asta.Esti singura care imi face cu adevarat interiorul sa zambeasca din toata sinea lui,creand atatea amalgame de crezari incat ma pierd in fiecare din ele si toate-mi plac !

Niciodata n-am scris nimic de forma asta...

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu