Mintea mea e-un clovn rasarit de printr-o vale afundata in declin.El rade,el tace,el deseneaza mereu curcubee mai colorate decat ar trebui ele sa fie.Mereu cu ochii sus sub soare,mereu privirea dreapta,cu palaria-i vesela,cu flori,cu baloane...
Mereu ma insenineaza,mereu ma face sa cred ca pot orice,ca singurul meu beneficiu vital e el,clovnul.Ma imbarliga pe atatea cai,pe atatea caracteristici pe care la alti clovni nu le-am vazut,cai triste,cai vesele,toate afundate in intuneric.Niciodata nu-mi dezvaluie o singura posibilitate,ci multiple variante de raspuns.
Mintea mea e-un clovn,acum,cam patat de sangele unui soare aflat la asfintit care nu mai se duce la somn odata ! Sta acolo intre stele si pamant,precum un ceas oprit,asteptand parca trezirea din eternitate.El mi-a spus candva ca nemurirea e doar un joc,si ca nici maretul astru nu va ramane viu dupa masacrele pe care le face el...
Dar si patat,inca sta si canta sub un arbore demult taiat,sub o scara de azil de nebuni...
Mintea mea e-un clovn,acum tuns de pielea lui divina.Roade o tigara langa lacul ce-l afunda in declin.Nu plange,nu tace.Sta si vorbeste posomorat cu vantul ce starneste valuri pe ochiul plat de vultur aflat in cadere libera.Ca si el dealtfel...
Mintea mea e-un clovn,v-am mai spus ? Unul sumbru,diform,palid,urat si tacut.Semnele lui se lasa amprentate in aerul ca o oglinda.Gesturile lui conturate cu cerneala neagra,cu munca si chin,cu sudoare si planset.Clovnul odata rasarit,acum decazut intr-un noroi abundent ce-i sapa propriul mormant.Si el isi doreste sa doarma pe vecie.
Mintea mea e-un mim.
Cascada Bâlea din Munții Făgărașului
Acum 11 ani
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu