Stinge !

Mimeaza-mi firea,varcolac al timpului meu.Caci te-am uitat de mult,caci te-am plans prea mult,caci te-am saturat cu o variatie prea mare de soapte,te-am inecat ! Incercam orice sa sting,stinge ! Stinge-ma !Orice ca sa stingi,orice ca sa ma stingi.

Si vreau sa vad un rau care cade colorat in trei culori.Orice culori.Dar sa-mi stinga becul ce inca sta aprins sub o minte inca bolnava,sub un trup inca firav.Si ce agonie imbibata in oarecare fantezie,in oarecare extaz ! Neamul vocilor ce se ascund sub tine,in tine,lacrimand.Nu am mai asternut cuvinte mizerii de mult.Parca si luna s-a schimbat,si luceafarul deja mort,chiar uitat.Si aparitia unor noi forme ale maturizarii,si sper trecerea copilariei mele.Sa moara sub pamant,o reneg ! De ce o reneg ? Nu admit slabiciuni,nu admit masti pline de praf.Pe a mea o sterg in fiecare zi.Zambeste...zambeste.

Si stinge ! Stinge-ma.